Povestile sunt pentru copiii nostri dar si pentru copiii din noi.
O sa iti dezvalui ce sentimente am eu atunci cand citesc povesti pentru copii..
Inca de mica, eram fascinata de lumea lor, de personajele curajoase din ele, de printesele care isi intalneau alesul printr-o intamplare fericita. Recunosc, astazi traiesc la fel acele sentimente, eu cred in ele, numai ca mi-am dorit sa trec dincolo, sa imi croiesc propriile mele personaje, sa construiesc eroi, sa fac iubirea sa fie simtita.
O fac pentru copiii mei, ai tai, pentru copilul din mine, si pentru copilul din tine, caci stim bine, el exista inca, mai ascuns sau mai la suprafata, este acolo.
,,Sa facem din lumea in care traim un loc mai bun", acesta pare sa fie telul multor oameni, fiecare din noi ne dorim sa contribuim la frumusetea si bunatatea lumii. Imi doresc sa ating, prin povestile mele, publicul mic, publicul care va fi maine mare, cel pe umerii carora vom dori sa radem sau sa plangem, ori sa plangem de fericire. Acolo vad eu speranta, in omuletii care sper sa gaseasca in povesti increderea, acel sentiment de putere, care ii va face sa devina adulti reusiti!
Sa nu uitam niciodata cum stateam stransi la pieptul mamei, vazandu-i barbia cum i se misca citindu-ne cartea care, mai apoi, ne facea sa visam ca putem fi ce vrem noi sa fim!
Ca sa zboare, copiii au nevoie de un singur cuvant: ,,Poti!" Venit din partea oamenilor cei mai pretiosi din viata lor, cuvantul acesta poate face OAMENI MARI!
Dar cam atat despre mine, caci de astazi povestile nu mai sunt ale mele, ti le ofer cu drag tie si copilului tau!
